Cojale dedicate Eclipsei totale de Soare din 11 august 1999

Eclipsa totală de Soare din 11 august 1999 a fost un prilej extraordinar să fac în acel an o serie de colaje dedicate acestui eveniment astronomic. M-am pregătit atunci pentru o expoziţie personală care a avut loc în Tabăra de science fiction “Atlantikron” chiar pe 11 august 1999. Mai jos aveţi citeva dintre colajele inspirate de eclipsa de atunci.

Da, îmi face plăcere să-mi amintesc de acel eveniment. De aceea am să dedic aici şi un material scris din amintirile mele de atunci. Eclipsa totală de Soare din 11 august 1999 a fost un eveniment astronomic extraordinar pe care, din păcate, românii nu prea au ştiut atunci cum să-l folosească pentru a-şi promova ţara. Dar, au făcut şi ei ce au ştiut mai bine la acea vreme pentru a marca eclipsa: o bancnotă din plastic de 2000 de lei, o monedă de 500 de lei, două medalii şi un timbru. 

Pe-atunci lucram corespondent la cotidianul central Evenimentul Zilei. Cu un an înainte, în 1998, eram în Tabăra de Science Fiction “Atlantikron” şi acolo fusese invitat directorul Centrului Astronomic din Bucureşti, dr. Harald Alexandrescu,  care a susţinut o conferinţă tocmai pe această temă: Eclipsa totală de Soare din 11 august 1999. De la el am aflat că România era amplasată în acea “bandă” în care vizibilitatea era de aproape 100%. Un lucru care se întîmplă o dată la cîteva sute de ani. Pot spune acum că cine a văzut Eclipsa totală de Soare din 1999 a fost un privilegiat, deoarece aşa ceva se întîmplă o singură dată în viaţă. Cînd m-am reîntors acasă am scris o ştire şi amfăcut o copie după harta cu banda de vizibilitate luată de la domnul Harald alexandrescu şi le-am transmis prin fax la Evenimentul Zilei. Pe-atunci articolele se scriau la maşina de scris manuală şi se transmiteau prin fax. J) Articolul meu a fost publicat pe ultima pagină, în colţul din stînga sus, în septembrie 1998 şi a fost preluat de aproape toate televiziunile centrale din acea perioadă: PRO TV, Antena 1, Prima TV, iar la începutul anului 1999 aproape toate au început să dea ştiri din ce în ce mai dese despre eclips, iar unele chiar au avut şi calendare şi ceasuri care marcau cîte zile, ore, minute mai erau pînă la evenimentul astronomic. Aşadar, Evenimentul Zilei a fos primul ziar care a anunţat cu aproape un an înainte acea eclipsă, iar eu am fost primul ziarist care a scris pentru prima dată despre Eclipsa totală de Soare din 1999. J) Acum îmi vine să zîmbesc despre amintirile astea şi de faptul că mă mîndresc cu chestia asta

Despre Eclipsa totală de Soare din 11 august 1999

Ultima eclipsa totala de Soare a acestui secol a avut loc la 11 august 1999 si banda sa de totalitate a strabatut Europa, cel mai dens populat continent, cu cele mai bune cai de acces in zona eclipsata,  si tara noastra pe directia vest-sud-est. Umbra Lunii a strabatut în 3 ore si aproape 7 minute, un traseu de latime variabila, lung de aproximativ 14 000 km, acoperind 0,2% din suprafata Pamântului. Fenomenul a fost vizibil de pe o suprafata mult mai mare a Pamântului, ca eclipsa partiala: traseul penumbrei Lunii a acoperit nord-estul Americii de Nord, toata Europa, nordul Africii si jumatatea de vest a Asiei . Pentru Romania Eclipsa totala de Soare din 11 august 1999 a prezentat un interes major deoarece MAXIMUL eclipsei s-a produs pe teritoriul tarii noastre, in apropiere de Rimnicu Vilcea.

Intilnind Pamintul pe suprafata Oceanului Atlantic si sfirsindu-si periplul intr-un alt ocean, Oceanul Indian, umbra Lunii a strabatut doua continente si o mare, Marea Neagra. Din acest lung traseu, s-a detasat locul in care s-a produs maximul eclipsei - pe teritoriul tarii noastre, in apropiere de Rimnicu Vilcea. Momentul de maxim al unei eclipse se produce cind axa umbrei Lunii (dreapta ce uneste centrul Soarelui si al Lunii) trece cel mai aproape de centrul Pamintului (minimul distantei dintre axa umbrei Lunii si centrul Pamintului, g, se exprima in unitati de raze terestre ecuatoriale; pentru eclipsa din 11 august 1999, g = 0,506). În apropiere de Rimnicu Vâlcea s-au inregistrat: 

· durata maxima a totalitatii ( 2m 23 s);
· acoperirea maxima a Soarelui (103%);
· inaltimea maxima a Soarelui deasupra orizontului (590);
· latimea maxima a benzii de totalitate (112 km);
· cea mai mica viteza a deplasarii umbrei Lunii pe sol (680 m/s sau 2448 km/ora).

(date preluate de pe www.referat.ro)