miercuri, 13 iunie 2012

Artiştii pavajelor de străzi în tehnica “trompe l'oeil” - 3D trotuar art

Astăzi, unele dintre cele mai populare şi moderne “trompe l'oeil” sînt piese de artă publice, cum ar fi desene în cretă 3D uimitoare realizate pe pavajele străzilor, în diferite oraşe ale lumii, de artişti precum Kurt Wenner, Julian Beever sau Edgar Müller. Aceştia şi-au dezvoltat propriile stiluri şi şi-au scos operele de artă în stradă. Am să vă prezint pe aceşti trei artişti ai străzii, cei mai cunoscuţi, care au inventat un nou stil şi au excelat în tehnica „trompe l'oeil” dedicîndu-şi cariera artistică acestui stil.

Perspectiva hiperbolică Wenner

Kurt Wenner şi capacitatea sa de a transforma pictorii Renaşterii în 3D l-au transformat într-unul dintre cei mai cunoscuţi artişti ai artei de stradă, fiind de neegalat. Kurt şi-a propus să "reinventeze clasicismul pentru o nouă eră" şi a adus talentul său în stradă după ce a inventat o geometrie picturală care corectează distorsiunile specifice cauzate de vizualizare realizînd picturile sale la un unghi oblic.


Kurt Wenner a urmat la Rhode Island, SUA, School of Design şi Centrul de Artă al Colegiului de Design din acelaşi oraş. A lucrat pentru NASA ca ilustrator al spaţiului ştiinţific, iar în 1982 Kurt Wenner pleacă în Italia urmîndu-şi pasiunea pentru arta clasică renascentistă. “Interesul meu pentru Renaştere a început din simpla dorinţă de a desena bine. Am fost impresionat de diferenţa mare între modul în care studenţi şi profesori au învăţat despre artă în secolul 20 şi modul în care s-au petrecut lucrurile acum 500 de ani în urmă. Mi se părea artiştii din trecut au abilităţi cu mult peste cele de astăzi. Am fost curios să aflu mai multe despre această discrepanţă şi m-am dus la Roma cu scopul de a învăţa să stăpînesc desenul şi pictura în "limba" pictorilor clasici. În acest timp m-am izolat de arta secolului 20 pentru a explora conceptele şi idealurile practicate în secolele anterioare. Pentru mine a devenit ca un fel de misiune acest lucru, să redescopăr tradiţiile clasice, să le învăţ şi să le comunic apoi publicului contemporan”, povesteşteşte Kurt Wenner despre începuturile carierei sale în arta pavajelor de stradă în tehnica “trompe l'oeil”.






La Roma, în Italia, Kurt Wenner a studiat operele marilor maestri şi a fost atras în mod constant de sculptura clasică. Desenele pe care le-a făcut l-au adus în contact cu forma din arta figurativă şi i-a oferit cunoştinţele necesare pentru un stil neoclasic. Pentru a-şi putea finanţa studiile şi călătoriile sale,  Kurt Wenner a început să creeze picturi cu creta pe străzile Romei. În 1984, Wenner inventat o formă de artă care a ajuns să fie cunoscută sub numele de anamorfic sau 3D trotuar art. Kurt Wenner a învăţat însă că anamorphismul provine din arta renaşterii, tehnica fiind utilizată în cultura europeană pentru a oferi iluzia decreştere” a arhitecturii, cum sînt frescele de tavan. Inspirat de această utilizare a perspectivei, Wenner a inventat o nouă geometrie pentru a crea compozitii care par să crească de la pămînt sau care intră în pămînt. Geometria Wenner corectează distorsiunile specifice cauzate de vizualizarea imaginilor sale de mari dimensiuni, la un unghi oblic. Acest tip de geometrie a ajuns să fie cunoscut sub numele deperspectiva hiperbolică Wenner”. În acest fel a atras ateţia mass-media şi a obţinut contracte de de publicitate. A cîştigat numeroase medalii de aur la competiţiile europene şi fost recunoscut oficial drept Maestru în această nouă formă de artă. În 1985 devine personaj principal al unui documentar realizat de National Geographic, „Capodopere de Documentare în Cretă”.






Cunoştinţele sale în arta Renaşterii au făcut ca Kurt Wenner să înfiinţeze în SUA o fundaţie care a dezvoltat tehnica artei sale şi a creat numeroase cursuri şi ateliere de lucru  pe tot teritoriul SUA. În 10 ani Kurt Wenner a reuşit să înveţe despre arta sa şi arta Renaşterii sute de mii de studenţi şi a primit, în urma eforturilor sale, decoraţia Kennedy Center”, în semn de recunoaştere a contribuţiei sale la educaţia artistică a tinerilor americani. În plus, el a devenit lector la numeroase evenimente corporative, seminarii şi ateliere de lucru pentru diferite organizaţii şi corporaţii, de la Galeria Naţională Americană de Artă şi Smithsonian Institution, la Disney Studios, Warner Bros Studios, Toyota şi General Motors.











Mai multe informaţii pe: http://www.kurtwenner.com/

"Picasso al pavajelor" - Julian Beever

Julian Beever este un artist care desenează şi el cu creta pe trotuar şi a cărui activitate a apărut peste tot în Europa. Cu pricepere şi umor, el se joacă cu iluziile într-o varietate de moduri. În mod evident, operele sale de artă au în primul rînd scopul de a distra şi uimi mulţimile care se adună în jurul lor.

Julian Beever s-a născut în orăşelul Cheltenham, din Marea Britanie în anul 1959. A frecventat şcoli de stat şi a studiat arta la Leeds Met, universitate din Marea Britanie. Între anii 1979-1983 şi-a început cariera artistică cu arta de pavaj”, desenînd în diferite ţări, inclusiv Statele Unite ale Americii, Australia şi Europa, pentru a-şi finanţa călătoriile. În anii 90 a început să deseneze iluzii anamorfice pe trotuar şi abia de la jumătatea anului 2000 cîştigă bani din comisioanele pe care le percepea desenînd reclame pe pavaj pentru diferite firme. A lucrat, de asemenea, ca asistent fotograf, plantator de copaci, instalator, profesor de arta, profesor de limba engleză. Julian Beever făcut lucrări pentru 10 serii TV "Panza de beton" (cu Productions ElectricSky) în 2007, apoi a scos cartea «Creta artistului de trotuar» (publicat de Firefly), oferind astfel unui public mai larg arta sa pe asfalt din 2011.



Primele desene pe trotuar ale lui Julian Beever au înfăţişat portrete ale unor oameni foarte cunoscuţi care au atras imediat atenţia trecătorilor. Apoi şi-a dezvoltat stilul său 3D sau "anamorfic" desenînd la început din curiozitate şi dragoste pentru protejarea mediului. A devenint foarte cunoascut abia la începutul anului 2000. "Mi-am început cariera de artist de trotuar cînd am fost pe o stradă pietonală, la Bruxelles, unde edilii au eliminat o grădină veche şi au pavat tot locul. Acest lucru a lăsat un dreptunghi neobisnuit de dale de pavaj, care mi-a dat ideea de a-l converti într-un bazin de înot, chiar în mijlocul străzii. Am încercat mai multe variante, cu oameni care să se încadrezeşi ei în peisaj şi curînd am realizat că, dacă aş putea face lucrurile să pară că merg firesc în acel pavaj, aş putea face la fel de bine ca oamenii să stea afară din bazin", spune Julian Beever.







Unii l-au numit "Picasso al pavajelor", dar el spune că, deşi acest lucru este măgulitor, opera sa are puţine în comun cu maestrul spaniol, cu excepţia, probabil, a faptului că Picasso a fost interesat de tridimensionalitate doar în perioada sa cubistă. În prezent, Julian Beever are numeroase cereri de afaceri de la diferite corporaţii şi a lucrat în 28 de ţări diferite. El încă îşi găseşte timp pentru a face desene pentru propria satisfacţie şi pentru bucuria trecătorilor. Fiecare desen al său trebuie să fi văzut dintr-un anumit punct deoarece, dacă privitorul se mută, iluzia dispare şi desenul devine o distorsiune de nerecunoscut. 









Mai multe informaţii pe: http://www.julianbeever.net/


"Maestru madonnari"

Edgar Mueller este şi el un celebru pictor de stradă, cel mai bine cunoscut pentru pictura “River street”. Realizată pe aproape 1000 de metri pătraţi, această pictură murală surprinde într-un mod cu totul neobişnuit.


Edgar Müller sa născut în Mülheim, Germania, la 10 iulie1968 şi a crescut în oraşul rural din Straelen pe marginea de vest a Germaniei. Fascinaţia lui pentru pictură a început în copilărie, cînd picta scene rurale din Straelen. În timpul liceului a descoperit pictura de stradă cînd a mers în oraşul vecin Geldern unde se desfăşura un concurs internaţional. Inspirat de lucrările de artă pe care care le-a văzut, Edgar Müller a decis şi el să intre în competiţie. Avea 16 ani. Abia la 19 ani reuşeşte să cîştige acest concurs internaţional, cu o copie a celebrului "Isus la Emaus" de Caravaggio. În anii care au urmat, el a participat la multe alte competiţii internaţionale, iar din 1998 Edgar Müller primeşte titlul de "maestru madonnari" (pictor maestru de stradă), titlul primit doar de puţini artişti din întreaga lume, fiind acordat la cel mai mare festival de pictură stradală, Festivalul Grazie, care are loc în micul orăşel de pelerini Grazie din Italia. De altfel, şi primii doi artişti de stradă prezentaţi mai sus deţin acest titlu







În jurul vîrstei de 25 de ani, Edgar Mueller a decis să se dedice complet picturii de stradă. El a călătorit peste tot în Europa şi, pe unde s-a oprit, a creat ateliere de lucru în şcoli şi a fost co-organizator şi membru al Comitetului pentru diferite festivaluri de pictură de stradă. Edgar Müller a înfiinţat primul (şi pînă în prezent numai), Consiliul de Internet pentru pictori de stradă din Germania - un forum conceput pentru a promova solidaritatea între Germania şi pictorii internaţionali de stradă. Edgar Müller a deschis şi un studio în stradă. El prezintă oamenilor marile opere ale vechilor maeştri sau desene de copii perfecte la picioarele observatorilor. De fiecare dată cînd creează, Müller invită publicul să împărtăşească fascinaţia lui pentru arta vechilor maeştri, ajutîndu-l să obţină o înţelegere în profunzime a operelor acestora. Edgar Müller este de fapt un autodidact, mereu în căutarea de noi forme prin care să se exprime. Inspirat de iluzia picturi tridimensionale (în special de lucrările de Kurt Wenner şi Julian Beever), îşi desfăşoară în prezent această nouă formă de artă pentru a-şi crea propriul stil. Edgar Mueller foloseste un limbaj grafic mai simplu pentru arta sa, pictînd pe zone mari ale vieţii publice urbane, dîndu-le un aspect nou şi fiind o provocare pentru percepţiile trecătorilor.












Mai multe informaţii şi picturi puteţi viziona pe: http://www.metanamorph.com/

Niciun comentariu:

A ntonim la a nonim        „A ntonim la a nonim” este un proiect al artistei Carmen Maftei care își propune să releve o altă perspe...